Într-un editorial recent, scriitorul Octavian Hoandră aduce aminte de salutul scurt între Gabriel García Márquez și faimosul Ernest Hemingway, întâmplat în 1957 pe străzile Parisului. Doi scriitori uriași, unul cimentat în eternitate, altul ce avea să îi calce pe urme, s-au întâlnit, coincidență sau nu, într-un oraș ce era încă, la acea vreme, un loc intim, un ”festin ambulant”, al marilor artiști din toată lumea.
Probabil eseul lui Márquez despre cum l-a salutat emoționat pe Hemingway, publicat în anii ’80, oferă puține detalii despre ce băuturi și cocktail-uri preferau cei doi și alții ca ei. Cu toate acestea, mărturisiri și istorii suplimentare ne dezvăluie ce preferau să bea acești mari scriitori. Din pleiada imensă de autori am ales să încep cu cinci exemple, redate sumar în rândurile de mai jos.
1. Ernest Hemingway - Daiquiri
Mențiunea domnului Hoandră despre salutul lui Márquez către Hemingway a fost inspirația pentru acest articol așa că am ales să începem cu reputatul autor american, cel mai influent în secolul XX, recunoscut pentru lucrările ”Bătrânul și marea” și ”Pentru cine bat clopotele”. Hemingway este pus în evidență de stilul literar al limbajului direct, fără adjective de pedanterie și fără adverbe în exces. În schimb, vocea sa literară vorbește la subiect, direct și minimalist, într-un stil personal care i-a adus premiul Nobel pentru literatură în 1954.
Cu o viață pe alocuri boemă, acesta a trăit în tinerețe la Paris unde se aflau și alți autori americani cât și artiști europeni, apoi a locuit o perioadă în Cuba, la Havana, unde era un client fidel al barului El Floridita. Acolo obișnuia să savureze cocktailul local Daiquiri, în varinta clasică, apoi preparat special pentru el, fără zahăr cu o porție dublă de rom și mult suc de lime și grepfrut. Numit ”Papa Doble”, acest Daiquiri special al lui Hemingway este oglinda stilului său de a scrie - curat, concis, îndrăzneț, fără șovăială. Hemingway spunea că poate să bea 12 porții din acest Papa Doble fără să simtă ebrietatea, o laudă ce prezintă abordarea supra omenească a spiritului său.
2. F. Scott Fitzgerald - Gin Rickey
F. Scott Fitzgerald este una dintre cele mai cunoscute personaje din epoca jazz-ului, pe care a reușit să o imortalizeze cu strălucirea și eleganța sa excesivă, prezentată în literatură prin romanul ”Marele Gatsby”, ”Blândețea nopții” și ”Dincoace de Paradis”. După zeci de ani de la dispariția lor, Scott și soția sa Zelda Fitzgerald continuă să fascineze publicul prin stilul lor de viață luxos și turbulent. Temele literare ale lui Scott Fitzgerald sunt legate în principal de episoadele și trăirile complicate ale soției sale.
Diferitele băuturi și cocktailuri erau nelipsite din stilul de viață al cuplului de autori. Pentru Scott, cocktailul preferat se numește Gin Rickey - un amestec revigorant de gin, suc de lime și apă carbogazoasă. Acest gin era potrivit pentru viața sa din înalta societate. Unul dintre motivele pentru care îi plăcea acest amestec este faptul că după ce îl consuma nu mirosea a alcool în prezența celor care se aflau la diverse evenimente selecte din anii ’20. O prezență îngrijită și sobră era foarte importantă pentru reputația unei personalități din acele vremuri. Fără îndoială, fanii își amintesc de scena romanului ”Marele Gatsby” unde personajele Tom și Daisy beau cu mare poftă un cocktail preparat din gin și suc de lime.
3. Zelda Fitzgerald - Vodka Lemonade
Poate eclipsată de succesul soțului ei F. Scott Fitzgerald, care o considera muza lui, Zelda era etichetată cu ușurință drept vedetă mondenă, fată petrecăreață și chiar o libertină. Mai important decât toate acestea, Zelda era un scriitor și o dansatoare cu propriile merite, ce fac parte din ansamblul personalității ei rebele, care a definit multe alte personaje ale anilor ‘20, Anii Nebuni ai națiunii americane.
Zelda a fost considerată o femeie complicată, dar preferințele ei pentru băuturi erau destul de simple. Alături de Gin Rickey preluat de la soțul ei Scott, adesea Zelda cerea o vodka lemonade, un amestec ce trimitea la originile ei Southern belle (frumoasa sudică), din Montgomery, statul Alabama.
4. Oscar Wilde - Absint
Oscar Wilde este un scriitor și scenarist irlandez, devenit faimos prin piesele de teatru ”Importanța de a fi Ernest” și ”Soțul ideal”, ambele recunoscute pentru satiră și replici strălucite. ”Portretul lui Dorian Grey” este cel mai cunoscut roman al său, transformat în scenarii de teatru, film și televiziune.
Chiar dacă Oscar Wilde nu a fost un scriitor al vremurilor sale, licorile tari preferate de acesta sunt ușor de anticipat. Cum perioada de maximă inspirație și creație a lui Wilde a fost sfârșitul secolului al XIX-lea, este firesc ca băutura preferată să fie din aceeași epocă.
Absintul este băutura preferată de autorul irlandez. Absintul este o băutură cu un grad ridicat de alcool și puternic aromatizată cu anason, pelin, fenicul și alte ierburi folosite în alimentație și medicina naturistă. Denumită și Zâna Verde, această băutură controversată, a fost interzisă în Europa și America de Nord începând cu 1914-1915, iar în unele state europene, cum ar fi Franța, interdicția a fost ridicată oficial abia în anii ’80.
5. Jack Kerouac - Mezcal Margarita
Jack Kerouac a fost un romancier și poet cunoscut la nivel mondial ca părintele fondator al Generației Beat, un curent literar care depășea valorile clasice ale societății pentru a experimenta libertatea deplină și explorarea potențialului personal. Romanul său cel mai cunoscut este ”Pe drum”, o proză în care prezintă America postbelică într-o stare de neliniște și anxietate.”Pe drum” a fost un roman fenomen, care a definit mentalitatea unei generații. Trăirile puternice, experiențele unice și autentice, spiritualitatea, jazz-ul și peisajele americane, sunt laitmotivele lucrărilor sale.
Printre toate aventurile personale, reale sau fictive, Kerouac obișnuia să călătorească mult în Mexic, unde s-a îndrăgostit iremediabil de cocktailul Margarita, preparat cu mezcal, băutura tradițională produsă din distilarea sucului de agavă. Această variantă de Margarita este preparată din suc de lime, triplu sec și mezcal, servită de obicei într-un pahar de whiskey decorat cu sare.
Sursă imagine: https://www.woodyallenpages.com/