Ginul traversează o nouă perioadă de popularitate, susținută de revenirea la originile sale, de accentul pus pe calitatea băuturii și de adoptarea unor ambalaje premium.
Pentru orice categorie de băuturi este dificil să rămână permanent în centrul atenției. Ginul a cunoscut la rândul său o astfel de evoluție. După o perioadă în care s-a aflat în plină ascensiune și a devenit una dintre cele mai populare băuturi spirtoase, piața a fost invadată de numeroase branduri noi, lansate într-un ritm accelerat și dornice să profite de succesul categoriei.
Ulterior, interesul consumatorilor s-a orientat către alte categorii, iar ginul a trecut printr-o perioadă de reevaluare. Pentru a-și recâștiga poziția, producătorii au început să experimenteze cu stiluri, ingrediente și arome tot mai diverse. Paradoxal însă, această diversificare a îndepărtat uneori produsul de caracterul său tradițional.
În prezent, această perioadă pare să fi trecut. Segmentul mainstream revine către ginuri mai seci, cu un caracter mai pronunțat de ienupăr, apropiindu-se din nou de stilurile tradiționale. În paralel, se dezvoltă o categorie nouă, care preia elemente ale ginului clasic, dar le combină cu tehnici moderne, ingrediente premium și o atenție mult mai mare acordată procesului de producție.
Este, în esență, o nouă etapă a procesului de transformare a ginului într-o băutură premium, o evoluție care nu a apărut peste noapte, ci s-a construit treptat în ultimele decenii.
Calitatea devine principalul argument
Potrivit lui Gabriele Sasnauskaite (brand ambassador în segmentul ginului premium), creșterea spectaculoasă a ginului din ultimele decenii a fost favorizată și de faptul că acesta poate fi produs relativ rapid și fără procese îndelungate de maturare.
Spre deosebire de whisky sau alte băuturi spirtoase pentru care maturarea poate dura ani, producția de gin permite lansarea rapidă a unor produse noi. Acest lucru a contribuit la explozia numărului de branduri disponibile pe piață.
Consecința a fost însă și apariția unei categorii în care numeroase produse au ajuns să semene între ele. Pentru a se diferenția, producătorii au început să utilizeze ingrediente de o calitate mai ridicată, să investească în tehnici de distilare mai sofisticate și să acorde o atenție sporită prezentării
Astfel, ginul a început să se îndrepte către un segment de preț superior. Totuși, mult timp, această evoluție a rămas limitată. Chiar și ginurile considerate premium se situau în general într-o zonă de preț relativ accesibilă. Acum, însă, perspectiva se schimbă.
Consumatorii încep să perceapă ginul nu doar ca pe o bază pentru cocktailuri sau long drinks, ci și ca pe o băutură care poate fi savurată simplu. În acest context, calitatea distilatului, povestea brandului, designul sticlei și experiența oferită consumatorului devin elemente esențiale.
Un segment premium din ce în ce mai scump
Evoluția se observă și în nivelul prețurilor. În ultimii aproximativ cinci ani, limita superioară a prețurilor din categoria ginului s-a dublat practic, de la aproximativ 300 de Lei la aproximativ 600 de Lei. Această creștere este un indicator important. Ea arată că există consumatori dispuși să plătească semnificativ mai mult pentru un gin care oferă ceva diferit.
John Hall (Maestru distilator și cofondator Trevethan Distillery în Marea Britanie), consideră că această schimbare este legată și de transformarea comportamentului consumatorilor. Tendința de a cumpăra „mai puțin, dar mai bun” a creat un public mai receptiv la produsele premium. În același timp, categoria ginului a trebuit să ofere motive reale pentru ca un consumator să accepte un preț mai ridicat.
În cazul altor băuturi spirtoase, prețul premium poate fi justificat prin ani de maturare. În cazul ginului, producătorii trebuie să demonstreze valoarea prin alte mijloace: calitatea ingredientelor, metodele de distilare, inovația tehnologică, măiestria și caracterul distinctiv al produsului.
Prin urmare, transformarea ginului într-o băutură premium nu mai este doar o chestiune de ambalaj sau marketing. Tot mai mulți producători încearcă să demonstreze că diferența de preț se regăsește efectiv în lichidul din sticlă.
De la ambalaj la inovație
John Hall susține că, pentru o perioadă îndelungată, producătorii nu au oferit consumatorilor suficiente motive pentru a plăti mai mult pentru un gin. În prezent, situația se schimbă deoarece apar produse în care procesul de producție reprezintă însuși elementul central al diferențierii.
Inovația atrage și interesează publicul, iar câteva dintre exemple sunt Nikka Coffey Gin (folosește celebrul Coffey Still, neobișnuit pentru gin, alături de botanice japoneze); Hendrick's (combinație de Bennett Still + Carter-Head Still, două stiluri de extracție reunite); The Botanist (distilare lentă în alambicul Lomond Still, modificat special pentru gin); sau Monkey 47 (proces complex de macerare și distilare, urmat de maturare în vase de lut înainte de îmbuteliere).
Inovațiile din domeniul distilării, selecția ingredientelor botanice și nivelul de precizie utilizat în producție permit obținerea unor produse care se diferențiază nu doar prin sticlă și etichetă, ci și prin caracterul lichidului. Aceasta este una dintre direcțiile importante ale noului segment premium: valoarea trebuie să fie prezentă în produs, nu doar în imaginea construită în jurul lui.